Sentimente

Picioarele lui loveau firul îmbătat de rouă al ierbii. În neştire, obosit, spre destinaţia inimii. Deodată se prăbuşi şi începu să tremure. Razele îi scăldau ochii căprui, obrazul proaspăt ras i-l mângăiam. L-am sărutat pentru că mi-a fost dor de el. Nu a zâmbit ca de obicei, m-a privit cu frică. Pe mine dorul mă furnică, intră prin fiecare inel vertebral şi pătrunde-n măduvă.
Parcă nu te-am îmbrăţişat destul deşi te-am strâns din toată inima.
Te-aş păstra o clipă, ca să te întorci pentru totdeauna. Să-ţi dau răgaz, să-mi zâmbeşti numai mie.
Mana ta peste pielea mea rece. Fiori calzi îmi pătrund în sânge. Încet, încet, ne-mpletim degetele. Vreau doar să mă ţii minte. Să te ţin minte.
La primul sărut am simțit un nod în gât. Ai înghițit în sec după al doilea.
Am plumb în ochi. Trasezi ușor conturul inimii mele. Tresar. Mă privești fix în ochi. Eu nu pot să stau nemișcată în fața ta. Am slăbiciuni, anemie. Leșin când te respir. Nu vorbi că-mi risipești gândurile și-mi înghit cuvintele. Am haos în privire, încerci să aduni cu buzele vorbele, dar nu stau. Mă feresc ca de malarie din calea ta. M-ai făcut așa de fricoasă, n-am încredere nici în umbra mea, nu vreau nici ea să te atingă. Nu ești al meu, ești rebel tu. Știu că mă ții prizonieră în pieptul tău. Din când în când îmi arunci o vorbă.
 Te blestem să iubești fiecare particulă din mine.