După-amiază a părăsit camera şi a mers la pizzăria lui preferată. De ce i se părea atât de cunoscută chelneriţa ? Nu o ştia, era prima dată când o vedea, dar inima îi spunea altceva. Achită nota şi plecă. Afară deja se întunecase. A aprins o ţigară şi a continuat să meargă în josul străzii spre plajă. şi-a dat jos tricoul şi a intrat cu braţele deschise în ocean. Apa, destul de rece, l-a înviorat. Când a obosit să înoate a ieşit din apă şi a adormit. În visul lui a apărut o fată, dar chipul ei semăna perfect cu cel al chelneriţei de la pizzărie. Deodată a auzit ţipete dinspre ocean, şi-a dat seama că era dimineaţă. S-a uitat în jur şi a observat că în larg o fată se lupta cu valurile. A sărit repede după ea şi a adus-o nevătămată pe nisip.
- Tu eşti chelneriţă la "Andrea" ?
- Mulţumesc. M-ai salvat, i-a răspuns fata şi a plecat.
- Stai, stai. George a început să alerge după ea, dar ca prin minune nu se mai vedea nicăieri. Bulversat, s-a dus acasă, şi-a luat placa de surf şi s-a întors să se relaxeze în apele oceanului. Surful îl liniştea. A stat la plajă toată ziua.
Seara, când a ajuns acasă, a primit un mesaj de la un număr pe care nu îl cunoştea : " Eşti pe drumul cel bun. " A sunat, dar suna ocupat. Ce straniu. În ce joc a intrat de data aceasta ? A fumat două ţigări şi a adormit. A două zi era ora prânzului când şi-a dat seama că trebuie să meargă la o petrecere.A făcut un duş, s-a îmbrăcat şi a plecat. Acolo, lume multă, fete frumoase, una mai elegantă ca alta. Îi zâmbeau, iar el politicos le răspunea. Deodată un zâmbet ştrengar l-a fulgerat. Tipa de la plajă! S-a dus glonţ spre ea:
- Spune-mi, care este numele tău ?
- Şampanie ? l-a întrebat fata.
- După ce facem cunoştinţă. Eu sunt George. Tu ?
Dar fata nu i-a zis nimic. A luat un pahar cu şampanie, i-a surâs şi a plecat. Băiatul a urmărit-o, dar ca şi data trecută, fata a dispărut. A căutat-o peste tot, dar nici urmă de ea. O tânără frumoasă, care îl urmărea de ceva vreme, a venit spre el:
- De ce eşti aşa pierdut în spaţiu ?
- Ah, caut pe cineva.
- Pe cine ?
- Ei bine, nu ştiu cum se numeşte. Dar mi se pare familiară figura ei...
- A...e vorba despre o domnişoară, deci. Fata s-a uitat în stânga, în dreata şi a zis : Ei, Fat-frumos, eu n-o văd pe Ileana Cosânzeana. Ce zici, mergem într-un loc mai retras ?
- Hmmm, ezită George, nu s-a terminat petrecerea încă...
- Ei haide! Începem alta. Apropo, mă numesc Lily.
- George. Dar nu ştiu ce să zic...
- Megem! A zis cu hotărâre domnişoara Lily şi l-a tras după ea.
Au ajuns într-o cameră de hotel. Lily a comandat şampanie. S-a apropiat de George şi a început să-l sărute. În acest timp pe telefonul lui a ajuns un nou mesaj : " Nu mă dezamăgi dragule!" . George a împins-o uşor pe Lily:
- Scuză-mă, a intervenit ceva. Trebuie să plec. Şi a ieşit repede din cameră.
Fata a ţipat furioasă în urma lui :
- Câtă obrăznicie! Dacă alergi după fantasme, să fii sigur că nu ai să le prinzi, prostule!
Aerul răcoros al nopţii l-a învăluit. Tânărul şi-a aprins o ţigară şi a hoinărit prin tot oraşul fumând neîncetat. În zorii zilei a ajuns pe plajă şi a privit răsăritul. Lângă el s-a aşezat o figură cunoscută. Fata misterioasă. I-a mângaiat părul. El s-a întors spre ea. Aceasta i-a zâmbit, acelaşi zâmbet inconfundabil şi i-a spus : " Bravo! ", apoi a intrat în ocean şi s-a pierdut în valurile lui. George a rămas pe nisipul ud. S-a trezit în jurul prânzului, şi a mers acasă. Timp de o lună nu a mai făcut nimic decât surf, a fumat şi a visat-o pe fata aceea ciudată.
Într-o seară a ajuns târziu acasă. Îl durea capul, şi avea nişte frisoane îngrozitoare. S-a aşezat în pat, dar mai era cineva. O femeie. Credea că delirează, dar nu a durat mult şi o mână caldă i-a dezmierdat obrazul.
- George, bea ceaiul ăsta. O să-ţi facă bine. I-a spus o voce cunoscută şi l-a sărutat pe frunte.
- Aha...
Şi a adormit. În ziua următoare nu mai avea nimic. A mers la surf, iar seara a rămas să privească luna. Nu se gândea decât la cea care îi bântuia visele, viaţa. S-a aşezat tăcută lângă el. George a început primul să vorbească:
- Mă iubeşti ?
- Acum ?
- Da, şi a stins ţigara.
- Nu ştiu. Mai fumează una, i-a răspuns fata.
- ...
Fata s-a ridicat şi a vrut să plece. George a prins-o de mână:
- Nu, nu şi de data asta. Nu mai dispari. Îmi zici cine eşti, ce vrei şi unde trebuie să te găsesc. Şi mai ales de ce ? Dacă tu vii la mine mereu ?
- George... Şi a dispărut.
George a început să plângă. Nici lui nu-i venea să creadă, dar lacrimi mari îi picurau pe obraji. În secunda următoare a conştientizat că lacrimile nu erau ale lui. Altcineva plângea. Dar cum de picurau peste el ? Avea ochii închişi. I-a deschis. Fata aia! De ce plânge ? El ce căuta la spital ?S-a auzit spunând:
- Mihaela, sunt aici!
- Ohh, iubitule! Te aştept de 3 luni.
- Da, ştiu. Te-am găsit! Hai la surf !
Mihaela i-a zâmbit aşa cum ştia numai ea şi l-a îmbrăţişat. George s-a trezit din comă. A învins moartea, iar acum se pregăteşte să-i urmărească surâsul Mihaelei în fiecare zi, pe viu.
. 
.
. Oricum eu vă iubesc pe toţi 
. 
, sau cele impuse de profa . 
.
Actorul care îl joacă pe 
. Trebuie neaparat să programăm una! AM ZIS! 
să vă mai zic că sunt in love cu Dean ? E supernatural băiatu' ăla, şi nici Sammy nu se lasă mai prejos 
?
